Ce este atrezia de esofag și fistula eso-traheală?
Esofagul este segmentul tractului digestiv care asigură continuitatea transportului alimentelor de la nivelul faringelui, propulsându-le prin intermediul mijloacelor proprii în stomac.
Atrezia esofagiană presupune formarea esofagului în două segmente: unul care se unește cu gura și unul care se unește cu stomacul, ambele terminandu-se în deget de mănușă. Cum cele două capete nu se unesc, saliva nu poate ajunge în stomac. Fistula eso-traheala reprezintă o conexiune anormală între un capăt esofagian (sau ambele) și trahee.
Incidența este de 1:2500/3000 nașteri și se întâlnește mai frecvent la sexul masculin (F:M=1:1,26).
Tipuri:
- Atrezie esofagiană fără fistulă eso-traheală
- Atrezie esofagiană cu fistulă eso-traheala proximală
- Atrezie esofagiană cu fistulă eso-traheală ditală
- Atrezie esofagiană cu fistulă eso-traheală proximală și distală
- Fistulă eso-traheală fără atrezie esofagiană
Uneori atrezia esofagiană poate fi prezentă ca o anomalie izolată sau în unele cazuri poate fi asociată și altor anomalii precum:
- VACTERL (anomalii vertebrale, atrezie anală, malformații cardiace, fistulă traheo-esofagiană, atrezie esofagiană, anomalii renale, anomalii ale membrelor);
- CHARGE (coloboma, defecte cardiace, atrezie coanală, retard de dezvoltare, hipoplazie genitală, anomalii la nivelul urechii).
Ce cauzează atrezia de esofag?
Întrucât atrezia esofagiana este deseori însoțită de alte malformații, se suspectează o cauza genetică.
Cum se pune diagnosticul?
Acesta se pune cel mai devreme în săptămâna a 18a de sarcină printr-o ecografie fetală. Această pune în evidență excesul de lichid amniotic, esofagul proximal dilatat sau altă anomalie.
La naștere: copiii pot fi prematuri, prezintă hipersalivatie. Se verifică cu o sondă nazo-gastrică (un tub care ajunge din cavitatea bucală în stomac) dacă esofagul este întreg. În cazul în care i s-a administrat deja prima masă fără să se verifice integritatea stomacului, copilul tușește, se îneacă, devine cianotic și regurgiteaza mâncarea.
Diagnostic radiologic se efectuează o radiografie pulmonară care poate arăta: sonda nazo-gastrică se încolăcește și nu poate trece de un anumit nivel, se acumulează aer în stomac și intestine (asta înseamnă că este prezență o FET), abdomenul nu este aerat (nu există FET).
Cum se tratează atrezia de esofag?
Copilul se transportă de la maternitate în serviciul de chirurgie pediatrică cu o sondă care să aspire constant secrețiile salivare pentru a evita aspirația acestora în căile respiratorii. Odată ajunși în clinică se evaluează ecocardiografic, se administrează antibioterapie.
Tratamentul chirurgical
Este singurul capabil să aducă vindecarea, indicația chirurgicală având un caracter absolut.
Intervenția chirurgicală se temporizează până în momentul în care copilul este echilibrat. Se realizează bronhoscopie preoperator pentru a putea determina cu certitudine dacă există FET sau nu.
Intervenția chirurgicală poate fi:
- clasic, prin abord deschis;
- cu ajutorul tehnicilor minim invazive: laparoscopic sau toracoscopic.
În funcție de distanța dintre cele două capete esofagiene descoperită intraoperator, pot există mai multe abordări. Astfel, dacă distanța între cele două capete este mare se pot practica esofagostomie și gastrostomie (câte un tub la nivelul esofagului/stomacului care ajută la alimentare) urmate de substituție esofagiană (înlocuirea esofagului cu alte segmete ale tubului digestive: stomac, colon, intestin) sau se pot încerca metode de alungire ale esofagului urmate de anastomoza esofagiană. În cazul în care distanța dintre cele două capete este mică (maxim 2 vertebre) se realizează anastomoza din prima. În oricare dintre cazuri se închide și FET în cazul în care ea există.
Incidente și accidente intraoperatorii
Acestea sunt reprezentate de hemoragii, leziuni la nivelul nervilor, ruperea capetelor esofagiene.
Care pot fi complicațiile post-intervenție?
Complicațiile imediate pot fi: acumularea de aer la pleură (pneumotorax), dezuniunea parțială sau totală a anastomozei sau stenozarea acesteia (reducerea calibrului esofagului la nivelul anastomozei). Complicațiile tardive pot fi: refluxul gastro-esofagian, traheomalacia (strângerea traheei în momentul respirației), tulburări de motilitate esofagiană.
Spitalizare și prognostic
În cazul în care se reușește anatomoza în cursul primei intervenții chirurgicale, spitalizarea este de aproximativ 10 zile. Dacă este distanță mare între capetele esofagiene și se practică traheostoma, gastrostoma, se reintervine după o perioadă de aproximativ 1 an pentru a realiza anastomoza. Prognosticul este bun în cazul în care se reușește anastomoza în cursul primei intervenții chirurgicale.
Unde ne găsești:
Numere de telefon pentru programări:
- 0759.329.534
- 0721.511.735
- 031.4251600
Adresa: Șoseaua Ștefan cel Mare 35, București
Program de lucru:
- Luni-Vineri: 08 – 21
- Sâmbătă: 09-17
- Duminică: închis