Atrezia de esofag (AE) și fistula eso-traheala (FET): ce sunt, cum se diagnostichează și cum se tratează

Ce este atrezia de esofag și fistula eso-traheala?

Esofagul este segmentul tractului digestiv care asigura continuitatea transportului alimentelor de la nivelul faringelui, propulsandu-le prin intermediul mijloacelor proprii în stomac.

Atrezia esofagiana presupune formarea esofagului în două segmente: unul care se unește cu gură și unul care se unește cu stomacul, ambele terminandu-se în deget de mănușă. Cum cele două capete nu se unesc, salivă nu poate ajunge în stomac. Fistula eso-traheala reprezintă o conexiune anormală între un capăt esofagian (sau ambele) și trahee.

Incidența este de 1:2500/3000 nașteri vii și se întâlnește mai frecvent la sexul masculin (F:M=1:1,26).

Tipuri (clasificare GROSS):

  1. Atrezie esofagiana fără fistula eso-traheala
  2. Atrezie esofagiana cu fistula eso-traheala proximală
  3. Atrezie esofagiana cu fistula eso-traheala ditala
  4. Atrezie esofagiana cu fistula eso-traheala proximală și distala
  5. Fistula eso-traheala fără atrezie esofagiana

Uneori atrezia esofagiană poate fi prezentă  o anomalie izolată sau în unele cazuri poate fi asociată și altor anomalii pecum:

  • VACTERL (anomalii vertebrale, atrezie analămalformații cardiace, fistula traheo-esofagiana, atrezie esofagiana, anomalii renale, anomalii ale membrelor);
  • CHARGE (coloboma, defecte cardiace, atrezie coanala, retard de dezvoltare, hipoplazie genitală, anomalii la nivelul urechii).
Ce cauzează atrezia de esofag?

Întrucât atrezia esofagiana este deseori însoțită de alte malformațiise suspectează o cauza genetică.

Cum se pune diagnosticul?

Acesta se pune cel mai devreme în săptămâna a 18a de sarcina printr-o ecografie fetalăAceastă pune în evidență exces de lichid amniotic, esofagul proximal dilatat, altă anomalie.

La naștere: copiii pot fi  prematuri, prezintă hipersalivatie. Se verifică cu o sondă nazo-gastrică (un tub care ajunge din cavitatea bucală în stomac) dacă esofagul este întregÎn cazul în care i s-a administrat deja prima masă fără  se verifice integritatea stomacului, copilul tușește, se îneacă, devine cianotic și regurgiteaza mâncarea.

Diagnostic radiologic – se efectuează o radiografie pulmonară care poate aratăsondă nazo-gastrică se încolăcește, nu poate trece de un anumit nivel, aer în stomac și intestine (asta înseamnă  este prezența o FET), abdomenul nu este aerat (nu există FET).

Cum se tratează atrezia de esofag?

Copilul se transporta de la maternitate în serviciul de chirurgie pediatrică cu o sondă care  aspire constant secrețiile salivare pentru a evita aspirația acestora în căile respiratorii. Odată ajungi în clinică se evaluează ecocardiografic, se administrează antibioterapie.

Tratamentul chirurgical

Este singurul capabil să aducă vindecarea, indicația chirurgicală având un caracter absolut.

Intervenția chirurgicală se temporizeaza până în momentul în care copilul este echilibrat. Se realizează bronhoscopie preoperator pentru a putea determina cu certitudine dacă există FET sau nu.

Intervenția chirurgicală poate fi:

  • clasicprin abord deschis;
  • cu ajutorul tehnicilor minim invazive: laparoscopic sau toracoscopic.

În funcție de distanță dintre cele două capete esofagiene descoperită intraoperator, pot există mai multe abordări. Astfel, dacă distanță între cele două capete este marese pot practică esofagostomie și gastrostomie (câte un tub la nivelul esofagului/stomacului care ajută la alimentare) urmate de substituție esofagiana (înlocuirea esofagului cu alte segmete ale tubului digestive: stomac, colon, intestin), se pot încerca metode de alungire ale esofagului urmate de anastomoza eso-esofagiana. În cazul în care distanță dintre cele două capete este mică (maxim 2 vertebre) se realizează anastomoza din primaÎn oricare dintre cazuri se închide și FET în cazul în care ea există.

Incidente și accidente intraoperatorii

Acestea sunt reprezentate de hemoragii, leziuni la nivelul nervilor, ruperea capetelor esofagiene.

Care pot fi complicațiile post-intervenție?

Complicațiile imediate pot fi: acumulare de aer la pleurei (pneumotorax), dezuniunea parțială sau totală a anastomozei sau stenozarea acesteia (reducerea calibrului esofagului la nivelul anastomozei). Complicațiile tardive pot fi: refluxul gastro-esofagian, traheomalacia (strângerea traheei în momentul respirației), tulburări de motilitate esofagiana.

Spitalizare și Pronostic

În cazul în care se reușește anatomoza în cursul primei intervenții chirurgicale, spitalizarea este de aproximativ 10 zile. Dacă este distanță mare între capetele esofagiene și se practică traheostoma, gastrostoma, se reintervine după o perioada de aproximativ 1 an pentru a realiza anastomoza. Pronosticul este bun în cazul în care se reușește anastomoza în cursul primei intervenții chirurgicale.

Unde ne găsești:

Numere de telefon pentru programări:

  • 0759.329.534
  • 0721.511.735
  • 031.4251600

Adresa: Șoseaua Ștefan cel Mare 35, București

Program de lucru:

  • Luni-Vineri: 08 – 21
  • Sâmbătă: 09-17
  • Duminică: închis