Stenoza hipertrofică de pilor este una dintre cele mai frecvente anomalii ale stomacului întâlnite la sugari.
Stomacul este porțiunea cea mai dilatată a tubului digestiv, situată între esofag și duoden. Acesta are formă literei “J” sau de “cârlig de undița” și prezintă 2 fețe (anterioară și posterioară), 2 curburi (mică și marea curbură) și 2 orificii (cardia și pilorul). Pilorul este ultima porțiune a stomacului și se continuă cu prima parte a intestinului subțire, duodenul. De la exterior spre interior, stomacul prezintă mai multe straturi: seroasa (exterior), musculară, submucoasă și mucoasa gastrică (interior).
SHP reprezintă o îngustare a orificiului piloric, o îngroșare a stratului muscular, astfel tranzitul alimentelor (laptele) este împiedicat, ceea ce conduce la episoade severe de vărsături.
Afecțiunea variază între 1,5 și 4 la 1000 de nașteri vii, mai frecventă la rasă caucaziană și apare mai frecvent la băieți față de fete într-un raport de 4:1.
Care este cauza apariției SHP?
Deși progresele medicale au adus îmbunătățiri semnificative în diagnosticul și tratamentul acestei afecțiuni, suntem încă departe în a cunoaște cauza exactă. Există argumente ce susțin o combinație între factorii genetici și factorii de mediu.
Factorii genetici:
- Variabilitatea între rase;
- Predominantă sexului masculin;
- Riscul crescut pentru primul născut în familiile în care au existat cazuri;
- Asocierea cu grupele sangvine O (I) și B (III).
Factorii de mediu:
- Stresul matern în trimestrul III de sarcina;
- Alimentația;
- Expunerea la unele antibiotice în primele 2 săptămâni de viață (eritromicină);
- Acțiunea unor peptide vasoactive gastrointestinal și factori de creștere ce acționează asupra musculaturii pilorice.
Care sunt manifestările clinice?
Principalele manifestări clinice la nou-născut apar după 14-21 zile de la naștere. Acestea constau în vărsături alimentare (albe), explozive, în jet, proiectate la distanță. Ele se produc imediat după masă sau la un interval de 10-15 minute, odată cu unda de contracție gastrică, repetându-se după fiecare masă. Între mese, copilul este agitat, plânge de foame.
După apariția varsăturilor, copilul începe să scadă în greutate. Urina devine concentrată, închisă la culoare (hipercroma), datorită lipsei de apă din organism. Scaunele sunt rare și apar semnele de deshidratare.
Vărsăturile caracteristice se instalează progresiv, după fiecare masă. Uneori, copiii prezintă la începutul afecțiunii doar regurgitatii a căror frecvența și cantitate ridică inițial suspiciunea unui reflux gastroesofagian accentuat.
La examenul clinic, se poate palpa “olivă” pilorică – pilorul îngroșat, în unele cazuri.
Cum se diagnostichează SHP?
La examenul de laborator, pacientul va prezenta nivele scăzute ale clorului, potasiului și sodiului, alcaloza metabolică (creștere a pH-ului datorită pierderii de acid gastric), scăderea glicemiei.
Din punct de vedere imagistic, tranzitul baritat oferă diagnosticul de certitudine al acestei afecțiuni, însă în prezent, ecografia abdominală joacă un rol din ce în ce mai important datorită progreselor tehnice. Aceasta este ușor repetitivă și mai puțin invazivă față de investigația radiologică. Elementele diagnostice pentru SHP sunt: îngroșarea musculaturii peste 4 mm, lungimea canalului piloric peste 16 mm și diametrul piloric mai mare de 14 mm.
Forme clinice:
- Formă clinică clasică – cu debut între 14 și 21 zile de la naștere;
- Formă cu manifestare din primele zile după naștere – nou-născutul varsă tot laptele ingerat plus secreția gastrică;
- Formă cu simptomatologie tardivă – cu debut până la 2-3 luni de la naștere (mai rară); este caracterizată prin vărsături alimentare mai puțin violente, cantitativ reduse;
- Forme hemoragice – rare (17%), cauzate de leziuni iritative ale mucoasei gastrice provocate de lupta pentru învingerea obstacolului piloric;
- Sindromul Roviralta – formă particulară care apare în asociere cu hernia hiatala.
Diagnosticul diferențial se face cu:
- Regurgitații;
- Greșeli de alimentație;
- Intoleranța la formule de lapte;
- Spasmul piloric;
- Vărsături din boli infecțioase;
Care este evoluția acestei afecțiuni și cum se tratează?
Evoluția, fără tratament, în formele grave, determina exitus-ul (decesul) prin denutritie sau bronhopneumonie de aspirație. În prezent, progresele privind diagnosticul, reechilibrarea hidroelectrolitica, anestezia și terapia intensivă creează premisele ca mortalitatea să fie aproape zero.
Tratamentul poate fi medicamentos și chirurgical. Tratamentul medicamentos (în formele ușoare) constă în administrarea de antispastice, hrănirea cu mese mici și repetate, aspirare gastrică (în cazul apariției varsăturilor), perfuzii cu glucoză, ser fiziologic. În cazul agravării stării generale a pacientului, se recurge la intervenția chirurgicală.
Tratamentul chirurgical se poate efectua clasic și laparoscopic, ambele cu rezultate excelente. Intervenția chirurgicală poartă numele de pilorotomie extramucoasă (se practică o incizie longitudinală a mușchiului piloric îngroșat cu păstrarea mucoasei de dedesubt).
Recuperarea postoperatorie în terapie intensivă este necesară doar în cazurile în care mucoasa a fost perforată. După o pilorotomie reușită, fără complicații, realimentarea va începe după aproximativ 6 ore de la operație cu regim hidrozaharat, apoi se va continua cu introducerea progresivă de lapte în cantitate mică. Dacă tolerează realimentarea și nu varsă, a două zi postoperator, sugarul va fi pus la san.
Pacientul va fi externat în momentul reluării complete a alimentației și tranzitului intestinal și în absența altor complicații și va fi chemat la control la 3-4 săptămâni postoperator.
Unde ne găsești:
Numere de telefon pentru programări:
- 0759.329.534
- 0721.511.735
- 031.4251600
Adresa: Șoseaua Ștefan cel Mare 35, București
Program de lucru:
- Luni-Vineri: 08 – 21
- Sâmbătă: 09-17
- Duminică: închis