Balanita: definiție, cauze, diagnostic și tratament – Dr. Mihaela Atudorei

26/05/2025by Echipa KidMED

Balanita reprezintă inflamația glandului penian, poate să apară la orice grupă de vârstă. De cele mai multe ori, asociază inflamația prepuțului și se numește balanopostită. Cele două situații apar frecvent la pacienții la care nu se poate realiza decalotarea din cauza prezenței aderențelor balanoprepuțiale, a inelului de fimoza sau ambele.

Cea mai frecventă cauză este igiena insuficientă datorită imposibilității decalotării, urmată de iritații sau infecții bacteriene. Secreția fiziologică, vâscoasă, albicioasă, numită smegmă, localizată între glandul penian și prepuț nu se poate toaleta corespunzător și se poate infecta, reprezentând astfel un mediu pentru multiplicarea bacteriană.

Cum se manifestă balanita/balanopostita? Care sunt principalele semne și simptome?

Această inflamație localizată la nivelul glandului și prepuțului se manifestă prin: sensibilitate sau durere locală, roșeață, dificultate la urinare, prurit (mâncărime), edem local (umflatură) și secreție purulentă (gălbui-albicioasă).

Cum facem diferența între balanită și aderențele balanoprepuțiale?

De multe ori părintele se prezintă cu micuțul la camera de gardă pentru consult chirurgical deoarece observă prin transparența pielii (prepuțului) secreții albicioase (smegmă). Dacă este prezentă doar această secreție, fără a fi însoțită de roșeață, durere locală, dificultate la urinare, de cele mai multe ori, nu este vorba de balanită sau balanopostită.

Cum se tratează balanita sau ce trebuie să facem atunci când o identificăm ?

În primul rând, trebuie să menținem o igienă locală bună. Sunt indicate în primele 24-48 ore, băile de șezut cu apă caldă și săpun blând, neparfumat; în al doilea rând se pot aplica soluții antiseptice, creme/unguente cu antibiotic local, dar cu recomandarea medicului chirurg pediatru, în urma unei vizite cu cel mic în regim programat.

Ce nu este recomandat să facem atunci când micuțul are balanită?

În această perioadă de inflamație nu este recomandată decalotarea, pentru a preveni eventualele leziuni tegumentare care pot apărea și pot încetini vindecarea. În plus, trebuie să se evite produsele de igienă iritante (săpunuri parfumate, băi cu bule, pudră de talc, pudre pentru bebeluși).

În cât timp se ameliorează simptomele?

Dacă tratamentul local este menținut corect, permanent, o ameliorare a semnelor și simptomelor poate fi observată chiar după primele 2-3 zile, cu remiterea (vindecarea) completă până la aproximativ 7 zile.

Când trebuie sa ne prezentăm la camera de gardă pentru un consult chirurgical?

Se recomandă consult chirurgical de urgență, la camera de gardă, atunci când starea generală a copilului este modificata, prezintă febră, roșeață extinsă la nivel tegumentar și imposibilitatea de a urina.

Când trebuie sa ne prezentăm la medicul chirurg pediatru pentru un consult în regim programat?

Trebuie să programăm un consult chirurgical pentru cel mic atunci când simptomele persistă mai mult de 3 zile, dacă în ciuda tratamentului local efectuat corect, simptomatologia nu se ameliorează sau nu dispare, sau dacă apar episoade noi de inflamație locală.

Dispariția roșeții locale, a disconfortului (usturimii) în timpul micțiunii, a edemului este o vindecare aparentă, care nu rezolvă cauza, iar un nou episod poate să apară oricând dacă nu se realizează decalotarea completă, astfel încât să permită igiena corectă.

Care este cea mai frecventă complicație a episoadelor repetate de balanită?

Balanita xerotică obliterantă este o inflamație cronică, progresivă, care apare ca o consecință a episoadelor repetate de balanită și determină în timp o fibroză locală. Putem preveni această complicație printr-un consult la medicul chirurg pediatru, începând cu varsta optimă de 1 an.